Stadionul Ghencea

COMPLEXUL SPORTIV STEAUA – GHENCEA

 

steaua

Situat in zona de vest a Bucurestiului, în sectorul 6, Complexul Sportiv Steaua – Ghencea este unul dintre cele mai mari complexuri multisport din Romania. Ghencea și-a câștigat celebritatea în timp, direct proporțional cu performanțele interne și internaționale ale sportivilor militari care s-au pregătit și au concurat, precum și cu marile victorii trăite în direct de suporterii steliști alături de echipele de fotbal sau de rugby.

Întins pe o suprafață generoasă, complexul asigură posibilități optime de pregătire și antrenament pentru șapte discipline sportive, respectiv scrimă, gimnastică, tenis, înot, polo,rugby și fotbal.

STADIONUL DE FOTBAL

Construit prin strădaniile și cu aportul direct al militarilor Armatei Române, constituiți în detașamentele de lucru ale unităților de geniu sau construcții care au realizat, pentru acele vremuri, o adevărată bijuterie a Europei de sud-est, stadionul a fost inaugurat pe 9 aprilie 1974, cu ocazia unui meci de fotbal dintre echipele Steaua București și OFK Belgrad.  De atunci și până în prezent, stadionul a cunoscut mai multe faze de amenajări și modernizări, care au avut rolul de a asigura toate condițiile de pregătire, cazare, masă și competiție, atât pentru echipa de fotbal seniori, cât și pentru copii din Centrul de copii și juniori.

stadion steaua ghenceaAmenajari:
  • Stadion principal cu capacitate de aproximativ 30.000 locuri
  • Tribuna oficială cu loje, fotolii, spații de birouri și săli de antrenament
  • Minihotel, la tribuna a doua;
  • Restaurant
  • Spații de recuperare, sali conferințe
  • Centru de copii și juniori cu teren propriu
  • Terenuri de antrenament

Stadionul Steaua – istorie si realitate

Construcția stadionului de fotbal Steaua din cadrul Complexului sportiv Ghencea este nu doar o poveste romantică, ci și o poveste despre sacrificiu, abnegație, eforturi duse la epuizare și dăruire.

GhenceaDeși necesitatea construirii unui stadion propriu pentru echipa care se impusese atât de impetuos în fotbalul românesc era clară, decizia punerii în practică a proiectului a fost un proces lung și anevoios. Până la urmă, cu anumite rezerve și în anumite condiții, ea a fost adoptată.

Totul a pornit în martie 1973, când maiorul Traian Drăghia – un ofițer inginer care își desfășura atunci activitatea într-o unitate militară de lângă Pitești – a fost anunțat de comandantul său să se prezinte la ministrul apărării. A doua zi dimineața, adjunctul ministrului – generalul Vasile Ionel – îi dădea ordinul să construiască stadionul Steaua în mai puțin de opt luni. Pornind de la zero, totul trebuia să fie gata până la 25 octombrie 1973.

Startul construcției a generat o emulație deplină în rândul militarilor, care aveau o nouă ocazie de a contribui la performanțele clubului lor iubit și care și-au asumat, în același timp, o perioadă de muncă crâncenă pe șantierul stadionului.

0-1974 constructie-ghencea1

Echipa care a condus „Şantierul Steaua” a fost formată din trei ofiţeri: maiorul inginerTraian Drăghia, ca şef de lucrări cu partea de stadion şi utilităţi, maiorul inginer Emil Pătraşcu, şef de lucrări la tribuna oficială şi la grupul social, şi locotenent-colonelul Beniamin Botezan, comandantul de şantier. Alături de miile de soldaţi, ei au lucrat zi şi noapte la un proiect unic în România acelor vremuri, un proiect invidiat chiar şi de conducerea de partid.

Deşi iniţial era vorba de un stadion cu 55.000 de locuri, s-a hotărât limitarea la 25.000. Banii trebuiau păstraţi pentru Casa Poporului.

Conform declarațiilor lui Traian Drăghia publicate în Observatorul militar din 3 august 2011, stadionul a depășit toate așteptările: „Au vrut să ne aresteze. Că era stadionul prea frumos!”. Tot acesta spune că cel care i-a ajutat moral și, poate nu doar moral, a fost Valentin Ceaușescu: „A contat mult atitudinea lui. Când mai marii nu ştiau nici unde e stadionul, el sărea peste molozul ăla şi venea să ne întrebe dacă merge treaba. Îşi pleca fruntea şi zicea Să trăiţi!”.

0-1974 constructie-ghencea2

La construcția stadionului Steaua au participat mii de ostași români din nu mai puțin de 39 unități militare, de pe tot cuprinsul țării, oameni de care cel însărcinat cu executarea la timp a proiectului își amintește cu claritate, de toți. De soldatul Nedelea din macaraua turn care-i spunea că-i era frică să mai lucreze din cauza oboselii. De Rudi, un director de mare caracter. De căpitanul Gorun, însărcinat să facă terenul de joc. De cum veneau la el soldaţii să-i spună că li se năşteau copiii sau le mureau părinţii şi ei aveau nevoie de permisie. Iar totul era calculat la milimetru, fiecare om avea felia lui de stadion, picătura lui de transpiraţie de bifat în caietele maiorului inginer Draghia.

Au scos-o la capăt. Şi cu gradenele, măsurate de mii de ori, şi cu filtrele, bordurile sau băncile. Stadionul a fost gata la timp, după care fiecare s-a întors la lucrările vremii.

Inaugurarea oficială a stadionului s-a făcut cu mare fast, la 9 aprilie 1974, printr-un spectacol care a cuprins și un meci amical cu OFK Belgrad, terminat cu scorul 2 -2.

0-1974 stadion 1

Capacitatea oficială a stadionului a fost inițial de 30.000 locuri, dar în 1991, când au fost puse scaunele de plastic, aceasta a scăzut la 28.365. Tot în anul 1991, pe 14 august, a fost inaugurată și instalația de nocturnă, cu ocazia meciului dintre Steaua și FC Bacău, terminat cu 4-1 în favoarea militarilor.

Stadionul Steaua a fost nu doar casa celei mai celebre echipe de fotbal din România – câștigătoare atât a Cupei Campionilor Europeni, cât și a Super Cupei Europei – ci și, pentru mulți ani, casa reprezentativei naționale a României. Marele fotbalist Gheorghe Hagi spunea despre această arenă: “Stadionul Steaua te face să te simți fotbalist, simți publicul aproape și începi meciul cu un avantaj de un gol”. Meciurile Stelei cu Anderlecht, Glasgow Rangers, Spartak Moscova, IFK Goteborg, FC Barcelona, Juventus Torino, Borusia Dortmund, Paris Saint-Germain, Atletico Madrid etc., dar și ale tricolorilor cu Spania, Danemarca, Belgia, Țara Galilor, Portugalia, Ungaria etc., rămânând în memoria iubitorilor sportului cu balonul rotund din țara noastră.

ghencea1

material preluat de pe www.csasteaua.ro